EXECUTĂM FORAJE PUȚURI APĂ ÎN JUDEȚUL ALBA

❗Adâncimea MINIMĂ la care executăm orice lucrare/foraj este de 50m❗

Judetul Alba este situat in partea centrala a Romaniei, in zona de contact a Podisului Transilvaniei cu Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali, pe cursul mijlociu al raului Mures. Este delimitat de judetele Cluj si Mures la nord, judetul Sibiu la est, judetul Hunedoara la sud-vest si judetele Arad si Bihor la nord-est. Judetul are o suprafata de 6231 kmp, aproximativ 2,6% din suprafata tarii, fiind al 16-lea judet ca marime.

Judetul Alba cuprinde 4 municipii – Alba Iulia (resedinta de judet), Aiud, Blaj si Sebes, 7 orase – Abrud, Campeni, Cugir, Ocna Mures, Zlatna, Teius si Baia de Aries, 67 de comune si 656 de sate. Ponderea mai mare a populatiei este regiunea urbana, cu o structura alcatuita din: 90% romani, 6% maghiari, 3% germani. Municipiul Alba Iulia are o polupatie de 69.000 locuitori si este situata pe malul drept al raului Mures (la 220-250 metri altitudine), la confluenta cu raurile Ampoi si Sebes.

Caracteristici geologice. Datorita structurii petrografice complexe pusa in evidenta printr-un mozaic al formatiunilor geologice, subsolul judetului dispune de resurse variate in cantitati apreciabile, altele mai rare, dar de o valoare deosebita. De-a lungul evolutiei geologice indelungate, fiecare etapa si-a lasat amprenta prin numeroase tipuri genetice ale substantelor minerale utile. Din punct de vedere geologic, pe teritoriul judetului Alba se disting 4 unitati structurale:

1. Muntii Apuseni care ocupa partea de nord-vest a judetului, in cadrul carora se deosebesc doua zone: zona muntilor Apuseni de Nord in care sunt incluse masivele Gilau – Muntele Mare si Bihor, care sunt alcătuite din roci metamorfice (varietati de sisturi si amfilbolite, sisturi cu granati, amfibolite, sisturi cu sericit si clorit), roci sedimentare (conglomerate, gresii cuartoase, argile violacee, sisturi argiloase, gresii micacee cu elemente si intercalatii de dolomite calcaroase) și roci magmatice (riolite, porfire dioritice, porfire granodioritice si granodiorite) care apațin magmatismului laramic; și zona muntilor Apeseni de Sud, cuprinsa intre Valea Muresului la sud si unitatea de Codru spre nord-vest, aceasta fiind alcătuită din roci metamorfice (micasisturi, sisturi sericito-cloritoase, calcare si dolomite cristaline), roci sedimentare (calcare noduloase care trec pe verticala in calcare in placi, calcare masive, calcare recifale jurasice și sisturi siltitice si siltite argiloase slab metamorfozate, microconglomerate, gresii, argiliter, respectiv depozite conglomeratice si grezoase cretacoce) și roci magmatice (bazalte, gabrouri, andezite, etc) caracterizate de magmatismul ofiolitic.
2. Zona Carpatilor Meridionali, mai precis Zona Muntilor Sebes, ocupa partea sudica a judetului. Muntii Sebesului sunt reprezentati prin sisturi cristaline mezometamorfice incluse in seria de Sebes – Lotru constituite din diverse varietati de gneise si paragneise, amfibolite, micasisturi, etc. Depozitele sedimentare sunt reprezentate din urmatoarele tipuri de roci: predomina marnele albe in alternanta cu gresiile, apoi urmeaza gresiile, conglomeratele marunte si calcarele fosilifere iar peste ele gresiile cu hierlogrife, argilele nisipoase si conglomeratele cu elemente mari, argile grezoase, nisipuri galbene, marne cu slabe intercalatii de tufuri, bolovanisuri cu pietris si nisip, argile, argile nisipoase, prafuri argiloase, nisipuri argiloase.
3. Depresiunea Transilvaniei este delimitata de cele trei ramuri ale Carpatilor iar din punct de vedere morfologic se prezinta ca un podis. Formatiunile Depresiunii Transilvaniei ocupa partea central-estica fiind cuprinsa intre raul Mures si vaile Tarnavelor. Rocile care o constituie sunt: metamorfice (sisturi cristaline, micasisturi, paragneise, sisturi cuartitice cu granati, calcare cristaline si chiar injectii pegmatitice si amfibolite) și sedimentare (dolomite, calcare, marnocalcare si conglomerate, gresii grosiere cu intercalatii de nisipuri si gresii conglomeratice, nisipuri silicioase, gresii si calcare bituminoase, marne cenușii).
4. Culoarul Muresului este incadrat de Muntii Sureanului (care apartin de Carpatii Meridionali) si de ramura sudica a Muntilor Apuseni (Muntii Metaliferi). Depozitele care formeaza umplutura sunt sedimentare, reprezentate de calcare, microconglomerate, nisipuri, marne și argile.

5. ❗Adâncimea MINIMĂ la care executăm orice lucrare/foraj este de 40m❗

Solurile. In zona montana a judetului Alba, mai exact in Muntii Sureanu si Muntii Apuseni, predomina solurile brune luvice, luvisolurile albice, soluri brune acide, humisilicatice, litosoluri, acestea fiind mai mult sau mai putin degradate datorita fenomenelor de eroziune de suprafata sau adancime, excesului de umiditate, terenurilor acide, alunecarilor, tasarilor, etc. Zona colinara – Podisul Tarnavelor si Podisul Secaselor cuprinde cernoziomurile tipice, argiloiluviale, soluri brune argiloiluviale si eumezobazice, soluri brune argiloiluviale, regosoluri, erodisoluri. In aceasta zona, degradarea solurilor este datorata atat fenomenelor de eroziune, alunecari de teren, terenuri acide cat si surparilor, tasarilor sau solurilor slab evoluate. In zona de lunca a principalelor rauri care strabat teritoriul judetului intalnim soluri slab evoluate, respectiv soluri aluviale tipice, gleizate sau molice, protosoluri aluviale, soluri gleice.

Apele subterane. Repartitia regionala a apelor subterane in judetul Alba este determinata de particularitatile litofagice de relief si de clima. Necesarul de apa pentru alimentarea cu apa potabila si industriala este asigurat atat din sursele apelor de suprafata cat si din sursele apelor subterane. In judet exista noua surse de suprafata si doua de profunzime. In partea de nord-est a judetului exista zone cu resurse de apa subterana cu vulnerabilitate ridicata, unde se impun masuri prioritare de protectie la poluare.

Calitatea apei. Monitorizarea calitatii apei in judetul Alba se realizeaza prin Directia de Sanatate Publica Alba, prin compartimentul de evaluare a factorilor de risc din mediu, avand ca suport legislatia europeana. Monitorizarea se realizeaza in noua zone mari de alimentare cu apa ce deservesc peste 5000 de locuitori, in sase zone mai mici de aprovizionare cu apa, avand sub 5000 de locuitori, simultan urmarind si calitatea apelor din izvoarele publice.

Reteaua hidrografica, raul Mures are debitul multianual mediu de 71.4 mc/s in localiatea Ocna mures si 103.2 mc/s in localitatea Alba Iulia. Raul Aries strabatand judetul pe o suprafata de 2970 kmp si pe o lungime de 164 km, avand debitul multianual mediu de 3.4 mc/s in localitatea Scarisoara, 12.4 mc/s in localitatea Campeni respectiv 19 mc/s la Baia de Aries.

                                                             Harta judetului Alba

Abrud – Abrud Sat – Aiud – Aiudul De Sus – Alba Iulia – Albac – Almasu De Mijloc – Almasu Mare – Ampoita  – Arieseni – Avram Iancu – Bacainti – Badai – Bagau – Baia De Aries – Balcaciu -Balomiru De Camp – Barabant – Barasti – Beldiu – Benic – Berghin – Beta – Biia – Bilanesti – Bistra – Blaj – Blandiana – Boncesti – Botesti – Boz – Bradeana – Brazesti – Bubesti – Bucerdea – Granoasa – Bucium – Bucium Sat – Budeni – Buninginea – Burzonesti – Calnic – Calugaresti – Campeni – Capalna – Capalna De Jos – Captalan – Carpinis – Cenade – Cerbu – Cergau Mare – Cergau Mic – Certege – Cetatea De Balta – Cetea – Cib – Cicau – Cionesti – Cistei – Cisteiu De Mures – Ciugud – Ciugudu De Jos – Ciugudu De Sus – Ciuguzel – Ciuldesti – Ciumbrud – Ciuruleasa – Coasta Hentii – Cojocani – Coleseni – Coltesti – Corna – Coslariu – Costesti – Craciunelu De Jos – Craiva – Cretesti – Cricau – Cugir – Cunta – Cut – Daia Romana – Dambureni – Daroaia – Deal – Dealu Frumos – Dealu Muntelui – Decea – Dobra – Dolesti – Dostat – Drambar – Drasov – Dumbrava – Dupa Deal – Fagetu De Sus – Farau – Fata – Fata Cristesei – Fata Pietrii – Feisa – Fenes – Furduiesti – Galati – Galbena – Galda De Jos – Galda De Sus – Galtiu – Gambas – Ganesti – Garbova – Garbova De Jos – Garbova De Sus – Garbovita – Garda De Sus – Garda Seaca – Garde – Geoagiu De Sus – Geomal – Ghioncani – Ghirbom – Glod – Goiesti – Gura Ariesului – Gura Cornei – Gura Rosiei – Gura Sohodol – Hadarau – Hanasesti – Hapria – Henig – Heria – Hoanca – Hodisesti – Hoparta – Horea – Iacobesti – Ighiel – Ighiu – Incesti – Inoc – Intregalde – Ivanis – Izlaz – Izvoarele – Izvoru Ampoiului – Jidvei – Lancram – Laz – Lazesti – Lazuri – Leorint – Livezile – Loman – Lopadea Noua – Lopadea Veche – Lunca – Lunca Bisericii – Lunca Goiesti – Lunca Muresului – Lunca Tarnavei – Lunca Vesesti – Lupsa – Lupu – Magina – Magura – Mahaceni – Manarade – Manastire – Martinie – Matisesti – Mereteu – Mesentea – Metes – Micesti – Mihalt – Mihoesti – Miraslau – Modolesti – Moraresti – Muncelu – Mununa – Musca – Nadastia – Necrilesti – Necsesti – Noslac – Novacesti – Oarda – Obreja – Ocna Mures – Ocoale – Ocolis – Odverem – Ohaba – Oidesti – Oiejdea – Paclisa – Panade – Parau Lui Mihai – Pastesti – Patrahaitesti – Patrangeni – Patrusesti – Peles – Petresti – Petrisat – Pianu De Jos – Pianu De Sus – Pirita -Plesi – Podu Lui Paul – Poduri Bricesti – Poiana – Poiana Aiudului – Poiana Ampoiului – Poiana Vadului – Poieni – Poienile Mogos – Ponor – Popestii De Jos – Posaga De Jos – Posaga De Sus – Presaca Ampoiului – Rachita – Radesti – Rahau – Ramet – Reciu – Rogoz – Rosia De Secas – Rosia Montana – Runc – Rusesti – Sagagea – Salciua De Jos – Salciua De Sus – Salistea – Sancel – Sancrai – Sanmiclaus – Santamarie – Santimbru – Saracsau – Sard – Sartas – Sasciori – Scarisoara – Sebes – Sebesel – Seusa – Sibot – Silea – Simocesti – Sohodol – Sona – Spalnaca – Spatac – Spring – Stana De Mures – Stei Arieseni – Straja – Stremt – Strungari – Sub Piatra – Sugag – Tarina – Tarsa – Tartaria – Tatarlaua – Tau – Tau Bistra – Tauti – Teius – Teleac – Telna – Tibru – Tiur – Tomusesti – Totesti – Totoi – Trampoiele – Trifesti – Trisoresti – Turdas – Uioara De Jos – Uioara De Sus – Ungurei – Unirea – Vadu Motilor – Valcaneasa – Vale In Jos – Valea Abruzel – Valea Barlutesti – Valea Barnii – Valea Bistrii – Valea Caselor – Valea Goblii – Valea Lunga – Valea Lupsii – Valea Mica – Valea Mlacii – Valea Morii – Valea Sesii – Valea Vintului – Valeni – Valisoara – Valtori – Vama Seaca – Veseus – Vidolm – Vidrisoara – Vinerea – Vingard – Vintu De Jos – Vurpar – Zlatna

Tehnologia de foraj recomandata. Pe teritoriul judetului Alba se intalnesc soluri compacte tari, din acest motiv este se utilizeaza tehnologia forajului uscat cu aer cu ciocan de fund. Instalatia, accesorile, experienta, profesionalismul echipei noastre, precum si utlizarea materialelor de inalta calitate va garanteaza cele mai bune rezultate (debit, calitatea apei etc.).

Oferta. Pentru a va putea face o oferta corecta si completa (adancime, debit, diametru, tip instalatie de foraj, tehnologie de foraj, etc.) trebuie sa precizati :

– locatia exacta unde se va executa forajul de pe Google Maps; 

– scopul forajului (foraj casnic de alimentare cu apa, sau ceva industrial);

– debit necesar/ora sau /zi sau chiar /saptamana sau /luna.

Suplimentar / optional, daca ne puteti furniza : cel putin cateva date (chiar verbal aflate) despre alte foraje existente in zona (chiar si la 1..2 km distanta), cum ar fi – adancimi, debite, duarata executie, an executie, adancimi filtre, o descriere a instalatiei folosite, etc., un studiu hidrogeologic al zonei și/sau daca aveti dumneavoastra sau exista in vecinatate (max 100 m distanta) alimentare cu energie electrica 380 V, minim 25 kwA, in eventualitatea in care este fezabila executia forajului cu o instalatie electrica de foraj.

Ne puteti trimite o solicitare de oferta prin completarea unui cometariu la aceasta pagina continand datele mai sus amintite sau prin pagina solicita o oferta.

Pentru a afla informatii despre foraje din zona dumneavoastră ( aici e vb despre arhiva desigur) , va recomandam sa contactati  (Un Va rog frumos va poate aduce informatii pretioase …) următoarele firme abilitate sa intocmeasca Studii Hidrogeologice  ( aceste firme NU sunt executanti de foraje, ci doar e posibil sa detina in ARHIVA date despre adancime, debite, calitati si defecte ape subterane din zona de interes): 

O alta sursa de informatii de unde puteti cere informatii despre foraje existente sunt site-urile de licitatii publice .

❗Adâncimea MINIMĂ la care executăm orice lucrare/foraj este de 40m❗

De ce e bine sa aveti informatii despre foraje din zona ?  Pentru a cere diversilor executanti un PRET pt un foraj cu adancimea x, Diametrul Y scare traverseaza urmatoarele tipuri de soluri …. . Astfel veti primi oferte COMPARABILE pt acelasi lucru . 

Daca cereti oferte fara sa stiti exact ce TREBUIE in cazul dvoastra, e foarte probabil ca diversi executanti sa oferteze lucruri total diferite. Si o sa-l alegeti pe cel mai ieftin. Vine si va foreaza 4 metri si spune ca nu mai poate si strange si pleca. Si incepe negocierea muncii facute de pomana etc. 

Laboratoare de analiză a apei

Direcția de Sănătate Publică Alba – sanatate_publica@dspalba.ro; 0258.835.243

Laboratorul Central de Analize Ape Alba Iulia – laborator.apa@apaalba.ro; 0258.823.925